Lucrările noastre
Cărțile pot fi găsite la sediul editurii noastre, la kioskul nostru din Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală,
cât și în librăriile Librăria Eminescu, Librarius, Cărturești, Libris, Cartea Basarabiei și Librăria Online
Lucrarea analizează modul în care regimul sovietic a construit artificial identitatea și limba „moldovenească”, de la RASSM până în anii ’80. Sunt prezentate politicile de separare culturală de România, manipularea lingvistică și istoriografică, precum și reacția intelectualilor în perioada „dezghețului”. Studiul arată cum, în anii ’60–’80, propaganda a intensificat diferențele față de România și a promovat teoria „limbii moldovenești” distincte. Sunt descrise și mișcarea de renaștere națională și lupta pentru limbă din 1989, care au dus la prăbușirea acestei construcții ideologice. Addenda abordează încercările de reanimare a moldovenismului după independență.
Click Here
Lucrarea analizează, pe baza surselor istorice, modul în care regimul comunist a afectat Biserica Ortodoxă Română și clerul din Oltenia, inclusiv preoții basarabeni refugiați aici, în perioada 1944–1989. Oltenia, cu populație aproape integral ortodoxă, a fost un important centru religios, dar și un spațiu unde presiunile asupra B.O.R. au fost puternice. După 1948, situația clerului – mai ales a basarabenilor – s-a înrăutățit, unii fiind urmăriți sau condamnați. Printre cei supravegheați de Securitate s-a numărat și viitorul mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu.
Click Here
Apariția și adoptarea simbolurilor național-statale ale Republicii Moldova sunt bine cunoscute, fiind realizate de generații încă active. Istoriografia românească a analizat și simbolurile statelor sau entităților istorice considerate predecesoare: Țara Moldovei, Regatul României, Basarabia țaristă, Republica Democratică Moldovenească și RSS Moldovenească.
Geneza simbolurilor Republicii Moldova se înscrie în contextul destrămării regimurilor comuniste. Odată cu abandonarea simbolicii sovietice – percepută ca antitradițională și supranațională – au fost adoptate noi simboluri naționale. Dacă în țările central-europene revenirea la simbolurile istorice s-a făcut rapid, în cele din Europa de Est (inclusiv Moldova) procesul a fost mai lent, oscilant și, în unele cazuri, încă nefinalizat.
Click Here
Denumirea „Războiul și trădările” reiese din constatarea că statul Federația Rusă a purtat un adevărat război împotriva Republicii Moldova în zona de Est, despre aceasta toți știu foarte bine, dar, la fel de bine, e cunoscut și faptul că factorilor de decizie le-a fost și le este mai convenabil să-l numească „conflict armat”. În timpul discuțiilor cu Generalul, în timp ce relata evoluția evenimentelor, cel mai frecvent a fost utilizat cuvântul „trădarea”, raportat la trădările constante din partea superiorilor în timpul operațiilor militare din timpul războiului din 1992. Tocmai de aceea, am considerat că titlul „Războiul și trădările” este cel mai indicat și mai corect.
Click Here
Lucrarea explorează viața cotidiană din RSS Moldovenească (1944–1961) prin fotografii folosite ca documente istorice. Organizate tematic și cronologic, imaginile ilustrează transformările rurale și urbane și arată cum totalitarismul sovietic a influențat viața de zi cu zi. Studiul valorifică un patrimoniu fotografic puțin cercetat și îl integrează într-un cadru istoric amplu, contribuind la înțelegerea evoluțiilor sociale și culturale din perioada postbelică și deschizând noi direcții de cercetare.
Click Here
Lucrarea prezintă evenimentele, procesele și fenomenele istorice, realizările culturale, personalitățile, zeitățile, fenomene, valorile societăților preistorice și antice din spațiul istoric românesc, european și universal din perspectiva interculturalității, valorilor general-umane, a democrației, a promovării patrimoniului și condamnării violenței și războaielor ca fenomene.
Click Here
Lucrarea de faţă are ca scop să satisfacă interesul şi curiozitatea cititorilor dornici să cunoască istoria localităţilor din zona de nord a Republicii Moldova, axându-se pe documentele şi statisticile originale şi inedite, depozitate în diferite fonduri de arhivă atât de la noi din ţară, cât şi de peste hotare, documente care, cu regret, nu pot fi incluse integral în cadrul unui studiu monografic, dedicat unei sau altei localităţi.
Click Here
Traumatismul fenomenului deportărilor din RSS Moldovenească
este definit şi prin valenţele sale relaţionale, reprezentând
un traumatism relaţional care a determinat schimbări majore în
climatul psihologic al grupului. Lucrarea scoate în evidenţă tematici
care construiesc linia narativă a traumatismului relaţional:
invidia şi trădarea consătenilor, responsabilizarea exclusivă a consătenilor
pentru fenomenul deportărilor, pierderea încrederii în relaţiile
umane, devalorizarea propriei comunităţi. Aceste constructe
şi consecinţe ale traumatismului relaţional sunt derivate din metodologia
represivă, care a valorificat animozităţile sociale, astfel
actualizându-se, în context regresiv şi de manipulare a comunităţii,
tendinţe paranoid-schizoide de funcţionare la nivel individual
şi grupal.
Click Here
Prin documentarea amănunțită a genealogiei fiecărei familii, ne-am propus să furnizăm o resursă consistentă pentru descendenții acestor familii, facilitând o înțelegere mai profundă a originilor lor și a istoriei comune și, în același timp, să îi încurajăm să continue să descopere și să înregistreze istoria propriei lor familii, începând cu anul 1918, folosind cel puțin sursele orale disponibile, pentru a completa și a întreține memoria acesteia. De asemenea, prin realizarea acestei lucrări, ne-am propus să oferim repere și surse de referință pentru cercetători din diverse domenii, printre care istorici, sociologi, antropologi, genealogi și onomaști, în ceea ce privește evoluția socială și culturală a satului Nimereuca și influențele externe asupra acestuia în perspectiva mai largă a spațiului geografic în care se încadrează.
Click Here
Cartea este despre istoria foarte specială a acestui muzeu, considerat a fi cel mai reprezentativ dintre toate tipurile de muzee. Ea oferă o prezentare expresă, din perspectivă nouă, a construcțiilor rurale, mai mult sau mai puțin cunoscute, care au fost create, utilizate, păstrate pe teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru. Trebuie să recunoaștem, cel puțin acum, că datorăm spațiului construit mult mai multe decât am crezut până nu demult. Construcțiile nu sunt un lucru în sine. Ele exprimă nivelul de dezvoltare tehnologică a societății, a capacității ei de modelare a spațiului prin forme arhitecturale, structurale, culturale. Ele sunt și monumente ale mentalității colective, reflecții ale structurilor și relațiilor sociale, repere ale memoriei istorice. Cele rurale, plauzibile de a intra în Muzeul Satului, valorifică din plin caracteristicile mediului natural, sunt adaptate activităților de muncă și constituie rezultatul unor activități manuale.
Click Here
Lucrarea este dedicată prezentării și analizei implicării României în spațiul dintre Prut și Nistru în anul 1918,fără a fi considerată exahustivă, este o abordare necesară, credem și obiectivă,
pe care o dedicăm memoriei celor care s-au jertfit și au suferit pentru
realizarea și apărarea Unirii decisă la Chișinău, atât de mult dorită de către
românii din vechiul regat și cei din teritoriile aflate sub stăpânire străină.
Click Here
Lucrarea de față reprezintă o suită de stampe dedicate Principatului Moldova, cu accente pe secolele XVII și XVIII, ajungând chiar până la începutul secolului al XIX-lea. Lucrarea ilucidează istoria războaielor nordice l-au redirecționat către subiectul staționării regelui suedez Carol al XII-lea, în urma înfrângerii de la Poltava, pe tărâmurile controlate de Poarta Otomană, la vest de Nistru, la Bender, de unde a condus Suedia, numind cetatea care l-a adăpostit vremelnic „Stockholmul Meu”.
Click Here
ContactaȚi-ne
Dacă aveți careva întrebări sau sunteți interesați de serviciile noastre,
nu ezitați să ne contactați